“ Nu vrem romani in Spania” a fost mesaj electoral in Spania, intr-o regiune a Barcelonei. Nici nu stiu daca sa rad sau sa plang. Dupa ce candidatul cu pricina a fost rugat sa isi ceara scuze, nu numai ca nu a facut-o, dar si-a intarit afirmatiile spunand ca de fapt romanii sunt in mare majoritate oameni cinstiti, dar romanii de etnie “tiganesca” care sunt in numar mare au venit in Spania doar ca sa fure si au facut ca rata infractionalitatii sa creasca. Culmea e ca articolul cu pricina a aparut intr-un ziar al romanilor din Italia.
Ce e trist e ca in marea majoritate a tarilor Europene ai “placerea” sa vezi la colt de strada un copil sau o femeia cu ten mai inchis cersind prin intermediul unui cartonas in care scrie un mic text in limba respectiva si te gandesti cu tristete ca acea persoana vine din tara ta. Ce e mai trist e ca ieri eram intr-un magazin de haine in Italia si, la un moment dat aud romana….si nu stiu de ce de fiecare data cand aud limba asta fata mi se lumineaza….numai ca de data asta s-a intristat rapid. Erau doua domnisoare, sa spunem, cam de aceeasi varsta cu mine, iar una dintre ele tragea, la propriu, dupa ea o batranica care abia se putea misca. M-am intristat pt ca mi-am dat seama ca desi ne laudam ca suntem muncitori si profesionisti, nu facem decat sa profitam de slabiciunea altora.
Morala e ca daca dupa ultimele evenimente din tara va ganditi sa parasiti Romania, indreptati-va spre destinatii indepartate si neatinse de acestia si, daca imi permiteti, o idée buna ar fi Australia, un continent indepartat si poate neatins de aceste persoane pe ale caror pasapoarte este scris la cetatenie: roman.

Sondajul statistic sau observarea selectivă reprezintă o metodă de investigaţie statistică prin care se obţin informaţii necesare şi suficiente, cu grad de exactitate acceptabil despre întreaga colectivitate cercetată, prin observarea numai a unei părţi a acesteia, numite eşantion sau mostră.
Datele de selecţie, rezultate din observarea eşantionului se prelucrează, iar indicatorii obţinuţi se extind, în anumite condiţii de probabilitate asupra întregii colectivităţi. Extinderea rezultatelor de la eşantion la colectivitate se poate face numai dacă eşantionul este reprezentativ (ceea ce presupune ca într-un număr mai mic de unităţi ce formează împreună un eşantion, să regăsim aceleaşi trăsături esenţiale ca şi în întreaga colectivitate supusă cercetării).
Între indicatorii determinaţi (medie, dispersie) prin prelucrarea datelor la nivelul eşantionului şi cei calculaţi la nivelul colectivităţii apar unele diferenţe în plus sau în minus, numite erori de eşantionare sau erori de selecţie. Aceste erori reprezintă abaterile între rezultatul obţinut prin sondaj şi valoarea reală a unei caracteristici pentru colectivitatea studiată. Cu cât eroarea de selecţie este mai mică, cu atât gradul de precizie a selecţiei va fi mai mare şi invers.
Se consideră suficient de reprezentativ eşantionul care nu conduce la erori faţă de colectivitatea de bază, decât cel mult +/-5%.
Erorile de reprezentativitate pot fi:
- sistematice, care provin din nerespectarea principiului fundamental al eşantionării şi anume nerespectarea caracterului aleator al prelevării unităţilor;
-întâmplătoare, care nu pot fi evitate, şi sunt cauzate de un număr mare de factori, dar ele sunt previzibile.

Pe lângă avantajele sale, operativitate, rapiditate, economicitate, sondajul are şi anumite limite, date tocmai de apariţia erorilor de selecţie şi de dificultăţile legate de alcătuirea eşantionului. Problema constă în găsirea acelei mărimi a eşantionului, suportabilă din punct de vedere al costului, ce oferă gradul de precizie acceptabil, reflectând fidel colectivitatea din care s-a extras.

Tipuri de sondaj şi procedee de alcătuire a eşantioanelor

După modul de organizare a colectivităţii generale şi după modul de selecţie a unităţilor în eşantion, se disting mai multe tipuri de sondaj:
A. Sondaje aleatoare (probabiliste):
- sondajul simplu repetat şi nerepetat;
- sondajul tipic (stratificat);
- sondajul de serii;
- sondajul în mai multe trepte;
- sondajul secvenţional.
B. Sondaje cu extracţie nealeatoare:
- sondajul dirijat;
- sondajul sistematic (sau mecanic).
Sondajul aleator simplu este sondajul ce corespunde cel mai bine principiului fundamental al selecţiei, asigurând caracterul aleator al prelevării. Acesta se aplică în special în cazul colectivităţilor omogene.
În cazul acestui tip de sondaj, unităţile statistice sunt prelevate la întâmplare, fără preferinţe, fiecare unitate a colectivităţii având şanse egale de a face parte din eşantion. Dacă unităţile extrase, după înregistrarea caracteristicilor urmărite sunt reintroduse în colectivitate, atunci se aplică sondajul simplu “nerepetat”.

Publicitate| Publicitate aici | Contextual

Pe la ora 00.30 primesc un mesaj de la un prieten din Cehia care lucreaza pentru IBM prin care imi spune ca nu mai vrea sa auda de Romania. Banuind cauza, incerc sa il calmez. A gasit solutia: se insoara si ramane acolo si daca ma intereseaza, ma pot duce acolo sa ma marit cu el ca sa scap de aici…:) Cam asta despre rezultatul sondajelor in care eu personal nu cred.

Domnule Geoana puteti fi mandru!!

Eu sper sa am dreptate si sondajele sa fie gresite…

Numaratoarea paralela a PDL-ului arata cam asa:
99,15% de sectii
Basescu- 50, 03
Geoana – 49, 97%

Oricum, mi-a placut poza urmatoare – Romania in cativa ani: